26 January, 2011

George - capăt de linie

"George dies" - am primit mesajul pe la sfârşitul lui august. Treaba mea era să spun cum (întreaga poveste pe The Book of George). Era imposibil să nu sesizez ironia sorţii - cam de 3 ani de zile tot fac benzi desenate despre moarte, la modul cel mai filosofic cu putinţă (de exemplu. alt exemplu. alt exemplu. alt exemplu. mama zice că exagerez). Dar să-mi scriu singură scenariul - adică să-l omor eu pe George, asta era altă poveste. Mai ales că eu tot vorbesc de autenticitate - nu poţi să spui o poveste fără să te legi de ceva senzaţii, ceva emoţii, ceva amintiri din trecutul tău.
Întîi mi-am adus aminte că din copilărie (în fine, anul 3 de facultate) eu voiam să fac o bandă desenată după La Ţigănci a lui Eliade. Apoi mi-am adus aminte de un roman al lui Liviu Rebreanu. Un călugăr se plimbă prin sate vestind sfârşitul lumii. Şi moare la data stabilită. Cinci puncte cui îmi spune ce roman era.
Dar mai ales mi-am amintit de Sfârşitul Lumii, aşa cum mi-l povestea bunica mea. Cum pe atunci timpul era mult mai scurt (ieri, azi şi mâine), apocalipsa mi se părea inevitabilă. Am renunţat din start să mă fac doctoriţă - nu avea nici un rost, doar avea să vină Împărăţia lui Dumnezeu azi mâine şi oamenii vor fi veşnic tineri şi fericiţi.

Şi de aici povestea a început să se închege.
Era clar. Trâmbiţele aveau să fie înlocuite de anunţul "abonatul GSM" şi apocalipsa avea să vină la bloc.

No comments: